Archive for the ‘Adevărata Biserică Ortodoxă (de Stil Vechi) din România’ Category

Știre: Blagocinatul Românesc a reintrat în comuniune de slujire cu Sfântul Sinod РосПЦ

21/06/2014

РосПЦ

INFORMAȚIE PUBLICĂ

Nr.12 Data: 8/21-06-2014

Iubiți frați întru Hristos, clerici, monahi și mireni,

Cu bucurie duhovnicească, vă aducem la cunoștință următoarele: (more…)

Istorisirile Episcopului Partenie din Cipru și succesiunea Apostolică a lui Victor Leu

04/05/2014

episcopi/mateiți

Articol publicat la 21 Aprilie/4 Mai 2014

(more…)

SCHIMBAREA CALENDARULUI

03/05/2014

schimbarea-calendarului

Cartea “Schimbarea Calendarului” sau “Vocea Sfintei noastre Biserici Ortodoxe” (Vocea Ortodoxiei)

Descarcă “Schimbarea Calendarului” în format PDF

Descarcă “Schimbarea Calendarului” în format WORD

OBSERVAŢIE:

Cartea poate fi citită online dând click pe varianta PDF. Dacă doriţi să o salvaţi în PC-ul dumneavoastră, apăsaţi pe varianta WORD şi se va salva automat în folder-ul “descărcări” (Downloads) sau depinde în ce limbă aveţi PC-ul.

ISTORIA BISERICII NOASTRE

03/05/2014

ISTORIA ROCOR

ISTORIA COMPLETĂ A GRUPĂRII LUI GAMALIIL PAPIL – Episcopia de la Furceni

24/04/2014

ISTORIA GRUPULUI TRADIȚIONALIST FONDAT DE VICTOR LEU

Gruparea lui Gamaliil Papil în anul 1940

Gruparea lui Gamaliil Papil în anul 1940

(more…)

Despre botezul ereticilor și al neo-calendariștilor DIN PIDALION

23/04/2014

CUM TREBUIE SĂ PRIMIM PE ERETICI: MIRUNGERE SAU BOTEZ?

Autor. Pr. Veniamin

CANONUL 46 al Sfinţilor Apostoli:

„Episcopul, sau Presbiterul, ereticesc botez primind, sau jertfă, a se caterisi poruncim. Că ce conglăsuire este lui Hristos cu veliar? Sau ce parte Credinciosului cu necredinciosul?”

 CANONUL 47 al Sfinților Apostoli:

„Episcopul, sau Prezviterul, pre cel ce are Botez după adevăr, de-l va boteza din început, sau pre cel spurcat de cei decinstitori de Dumnezeu, de nu îl va boteza, să se caterisească; ca unul ce-şi bate joc de Crucea şi moartea Domnului şi nu deosebeşte pre Ierei (preoţi) de către mincinoierei.”

Extras din tâlcuire: (more…)

Slujba Învierii 2014

20/04/2014

PASTORALA ÎPS. ARHIEPISCOP VICTOR (PIVOVAROV) LA ÎNVIEREA DOMNULUI, anul mântuirii 2014

17/04/2014

(more…)

DESPRE BOTEZUL SCHISMATICILOR ȘI AL ERETICILOR

17/04/2014

BOTEZUL APOSTOLILOR ȘI AL CREȘTINILOR

 „Amin, amin, grăiesc ţie, de nu se va naşte cineva

din apă şi din Duh, nu va putea să intre întru împărăţia

Lui Dumnezeu” (Ev. Ioan, III, 2, Dumnezeiasca Scriptură – 1914).

Botezul, este definit de însuşi Mântuitorul Iisus Hristos ca o a doua naştere, căci pruncul în pântecele maicii sale este înconjurat de apă, fără a-i fi uscată vre-o parte a corpului. Însăşi firea omenească ne arată că pruncul stă în apă trei anotimpuri, adică de regulă nouă luni de zile. De aceea pruncii trebuie Botezaţi, chiar şi fără solicitarea lor, după cum au Botezat Sfinţii Apostoli[1].

Sectarii greşesc atunci când spun că pruncii se botează la maturitate, sau când au raţiunea unui om. Ei bine, citim contrariul în învăţăturile Sfinţilor Părinţi: „Hristos sfinţeşte toate vârstele, avându-le pe toate întru Sine. El a venit să îi mântuiască pe toţi prin Sine Însuşi, adică pe toţi cei care, prin El, sunt renăscuţi întru Dumnezeu – prunci, copii, tineri, adulţi şi bătrâni. El a trecut prin toate vârstele, fiind Prunc pentru prunci şi sfinţind astfel pruncii, Copil pentru copii, sfinţindu-i pe aceştia şi oferindu-le un exemplu de pietate, dreptate şi supunere, Tânăr pentru tineri, devenind un exemplu pentru ei şi sfinţindu-i întru Domnul şi, de asemenea, Bătrân pentru cei care sunt în vârstă, astfel încât să fie un învăţător desăvârşit pentru toţ.” [2] (more…)

Ce erezii avea Episcopul Matei de Bresthena?

16/04/2014

HIROTONIA EPISCOPULUI MATEI DE BRESTHENA

matthew of bresthena

(more…)

Lepădarea de Kiprianism (II)

19/03/2014

LEPĂDAREA DE EREZIA KIPRIANISMULUI (II)

ESTE O MĂRTURISIRE DE CREDINȚĂ FOARTE GREA

Pr. Venaimin

 După ce poporul a luat la cunoştinţă Tezele Eclesologice ale Mitropolitului Kiprianos, implicit erezia Kiprianismului, adică negarea faptului că Biserica Ortodoxă este Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească, recunoscând că toate Bisericile aparent Ortodoxe ar  avea Tainele valabile şi Dar (Har), disconsiderând hotărârile Sfintelor Sinoade de până atunci, care au combătut ecumenismul, slujirea şi împărtăşirea cu ereticii, schismele, schimbarea Pascaliei şi a Calendarului, Mitropolia Slătioara a căutat încă o dată să argumenteze poporului simplu învăţături mincinoase, pe marginea subiectului „kiprianism”. Este de înţeles intenţia, nu pentru că ar fi evitat schisma şi ruperea dintre Biserici, ci pentru faptul că după realizarea comuniunii cu Kiprianismul şi cu ereticul Mitropolit Lavru, trădându-l pe Mitropolitul Vitalie, în România au început să înflorească toate Bisericile le Mănăstririle, luxul şi bunăstarea fiind la tot pasul. Ce nevoie aveau ei de canonicitatea Mitropolitului Vitalie Ustinov, câtă vreme Kiprianos şi Lavru erau bogaţi? Întrebare retorică. (more…)

SCRISOAREA PĂRINTELUI PAFNUTIE CĂTRE TOŢI STAREŢII MĂNĂSTIRILOR DIN CUPRINSUL BISERICII ORTODOXE DE STIL VECHI DIN ROMÂNIA

19/03/2014

V-am afişat în format electronic toate scrisorile Părintelui Arhimandrit Pafnutie de la Agigea, care a părăsit comuniunea euharistică cu Episcopul Flavian Ilfoveanul şi ierarhia Mitropoliei Slătioara, din pricina ereziei în care a căzut Mitropolia Slătioara. Mulţi cunosc, puţini vor să înţeleagă: Ortodoxia nu poate fi la un loc cu erezia. Din comoditate, unii o spun; dar, asta nu înseamnă că este adevărat! Iată scrisorile: (more…)

VIDEO: Mitropolia Slătioara, Kiprianismul, Arhiepiscopul Kalloinikos şi Masoneria din umbră

09/03/2014

VIDEO: Mitropolia Slătioara într-o nouă erezie? SUNTEM DATORI SĂ DĂM LUMII ADEVĂRUL, SAU SĂ TĂCEM? SUNTEM DATORI SĂ SPUNEM: “Lăsaţii pe Episcopi să hotărască, cine sunteţi voi?” Nu aşa fac şi ecumeniştii? “Lăsaţii pe Episcopi să hotărască, voi faceţi ascultare”. Pentru că nu am făcut ascultare de un Sinod eretic, am fost adesea combătut. Dar, să nu ne legăm de păcatele omului, ci ale Ierarhiei, de ereziile care dau cu pietre în Biserica Lui Hristos. Şi acestea sunt făcute de luminaţi cu duhul, sau de păstori mincinoşi? Să vedem video-ul şi apoi să tragem concluzii.

Recent, Arhimandritul Pafnutie şi obştea au părăsit Mitropolia Slătioara pentru erezie Kiprianismului! Cine a trât Biserica în această erezie??? Veniamin Ilie, sau ereticul Sinod??? Cine a murdărit Biserica şi CE ESTE CU SIMBOLURILE MASONICE ÎN BISERICILE DE STIL VECHI DIN ROMÂNIA? AFLAŢI MAI MULTE DETALII DACĂ VĂ PASĂ DE MÂNTUIREA VOASTRĂ ŞI NU FACEŢI CA ŞI ERETICII: “ascultare în erezie”

Dând click pe imagine, ajungeţi la video-ul de pe youtube unde puteţi citi şi asculta un material despre noua comuniune compromiţătoare a Mitropoliei Slătioara.

Mitropolia Slatioara - Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania si Arhiepiscopul Kallinikos

Arhiepiscopu’ Adrian vrea să-şi facă Eparhie în România

16/11/2013

„Arhiepiscopul” Adrian îşi mută „Eparhia” în România?

Acum am citit decizia Sinodului Mitropolitului Damaschin (Balabanov) referitor la cererea „Arhiepiscopului” Andrian, de a-şi muta Eparhia în România, deşi… nu are pe nimeni în această ţară. Mai mult, nu ştiu câte detalii a dat Sinodului, „Arhiepiscopul” Andrian legat de prestaţiile sale „Arhiereşti” din toamna acestui an.

Tot recent, am aflat de la un preot din Rep. Moldova că „Arhiepiscopul” Andrian slujeşte deja cu Camilavkă albă, iar la hramul Mănăstirii din Stoicani a „hirotonit” un nou Episcop, împreună cu fostul „Episcop” Arsenie, caterisit de Sinodul Mitropolitului Damaschin Balabanov, pe numele său Ilie. Acesta nu are o fişă publică a activităţilor sale în preajma Bisericii… ci totul se rezumă la anonimat. Cu alte cuvinte, în Octombrie s-a dus preot la Stoicani şi s-a întors acasă… Episcop. Într-un final, Arhiepiscopia Chişinăului şi a Pământurilor Moldoveneşti are personal: 3 episcopi şi UN SINGUR PREOT. Destul de josnic pentru o mănăstire, să se considere Episcopie măcar, ce să mai vorbim de „Mitropolie” când ea numără mai mulţi episcopi decât preoţi.

În scrisoarea lui către Sinodul Mitropolitului Damaschin, „Arhiepiscopul” Andrian spunea:

„От лица духовенства и верующего народа Румынии прошу восстановить – на базе Румынской епархии – каноническую автокефалию Румынской Православной Церкви, с последующей помощью в хиротониях новых епископов для данной Церкви.” (Sursa: Hotărârea Sinodului RosPŢ-D din 12.10.2013).

Scrisoarea, tradusă în limba română, începe aşa: „În numele clerului şi poporului credincios, cer recuperarea Eparhiei din România…” Ei bine, „Arhiepiscopul Andrian nu are cler… asta pentru că un preot, UN SINGUR PREOT, nu poate fi numit „clerul” care ar însemna un număr de clerici pentru a se constitui acest orhanism eclesiastic. Ori… în „Eparhia” lui, mai mulţi sunt la număr „episcopii” ca preoţii. Mai mult, „Arhiepiscopul” Andrian nu are şi nu a avut o Eparhie în România. Marea parte a Eparhiei reale ce şi-a desfăşurat activitatea în România a trecut sub omoforul Arhiepiscopului Victor Pivovarov, din Krasnodar, care s-a dezvoltat şi este total transfigurată în bine, după ce un an de zile a fost târâtă mai mult în rătăcire şi dezorientare duhovnicească, în loc să progreseze. Probabil ar încerca să ia clericii lepădaţi de această Eparhie, nu că ar avea pe cineva în România, cineva care să-l poţi numi pe drept, cleric… Un preot nu este un cuier de agăţat veşminte, sau un fel de preot care se declară în chip mincinos medic, pentru profit propriu, în realitate fiind lipsit de orice cultură teologică, patristică, pastorală chiar, care pentru „Arhiepiscopul” Andrian însemna „un preot”… Este diferenţă mare între un semi-preot, sau preot de ocazie, şi preoţia adevărată, care se trăieşte, nu se manifestă doar în poze.

„Cultul” condus de „Arhiepiscopul” Andrian are drepturi limitate, ceea ce nu mulţi ştiu asta. Conform constituţiei, gruparea lui nu are nici un drept juridic de a-şi desfăşura activitatea pe teritoriul României. Dacă ar dobândi acest drept ulterior, nu văd sensul pentru care un semi-ortodox să îşi mute cortul în România, să mai facă puţină dezbinare în ţară, în timp ce în Bolşevicia lui nu este capabil să aibă mai mult de un singur preot şi… trei episcopi…

Teoretic vorbind, „Arhiepiscopul” Andrian ar putea să-şi lărgească bojdeuca până în România; dar, pratic, va avea multe impedimente, pentru că sunt foarte multe lucruri ne clarificate public, pe care văd că forţează nota să fie clarificate… Nu are nimeni interesul să facă vâlvă în ţară, sminteală în popor, de dragul unui om simplu, cu o cultură limitată, din toate punctele de vedere, cu un rezumat numit „mândrie infinită”. Cu toate acestea, să nu uităm că suntem români şi că ni s-ar călca demnitatea în picioare, venind un astfel de individ să dividă şi să structureze poporul român în grupări şi grupuleţe, pentru a-şi atunge scopurile „de Mitropolit Primat” al unui singur preot…

Eparhia „duzină” (trei episcopi într-o bărăcuţă… cu un singur preot), şi-au primit replica potrivită de la Sinodul Mitropolitului Damaschin, unde citeam mai devreme:
„Sinodul ar fi fost gata să te ierte. Cu toate acestea, modul propunerii tale, pentru a-ţi atinge scopul, nu este de nici o relevanţă canonică a Bisericii Ortodoxe”… „Tu eşti Episcop pentru rep. Moldova şi pentru asta ai fost hirotonit”… După care urmează un text legat de personal, pe care nu-l înţeleg. Ce personal clerical? Un singur semi-preot, care, când am slujit prima dată acolo, făcuse proscomidia şi tăiase Agneţul cu fundul în sus, de stăteau patru atârnături în mijlocul Discului de m-a pălit râsul când a ridicat Acoperământul după acesta? Să fim serioşi, preotul e PREOT, nu imitaţie ieftină cu practică de sapă, lopată şi ciocan, nicidecum de liturgică…

Această „mini-eparhie” cu mai mulţi „episcopi” decât „preoţi” nu are nici un obiectiv canonic de atins în România. Basarabia încearcă din răsputeri să se ataşeze Europei, să iasă din rusificarea dăunătoare, iar un astfel de „Arhiepiscop” care în predici audio şi video ne explica, că ei nu vorbesc limba română, ci „moldovineascâ” şi că nu-s români, că-s ruşi, vine să facă zânzanie în România? Este un motiv de îngrijorare şi pentru Serviciul Român de Informaţi (SRI), pentru că nu se ştie precis cu ce scop încearcă „dânsul” (în conformitate cu expresia moldoveanului…) să vină în România, exact acum când se fac tratativele de unire cu Basarabia.

E ceva ciudat în comportamentul său, pentru că acum câţiva ani spunea că el e „moldovean” şi nu Român şi batjocorea naţiunea noastră Sfântă, înconjurat pe la hramuri de „mâneci roşii”, să se schimbe radical şi să încerce să pătrundă cu „mini-eparhia” lui în România. Eu unul nu văd nimic bun în asta. E punctul meu de vedere şi nu înfluenţez pe nimeni. Fiecare crede ce doreşte; dar, totuşi, să nu uităm că eu l-am cunoscut mai bine ca mulţi alţi români ce au citit despre el prin articolele mele, că înainte era într-un anonimat profund.

Sunt Român şi îmi apăr România şi Poporul Român! Nu voi sta cu mâinile în sân ca cineva, cu doctrină bolşevică, să vină şi să smintească poporul Român! Vom face tot ce ne stă în putinţă ca lumea rea să vadă ce înseamnă să încerce să-şi bată joc de statul şi poporul Român. Dacă până acum a fost doar o chestiune de „joacă”… e momentul să arătăm ce suntem şi ce ştim să facem, când vine vorba de poporul nostru mult batjocorit în istorie de bolşevici.

ROMÂNIA NU ARE NEVOIE DE ASTFEL DE EPARHII! NU SUNT BENEFICE PENTRU CĂ NICI ÎN ŢARA LOR NU AU REUŞIT SĂ FACĂ CEVA BUN, CI AU BĂUTUT PASUL PE LOC LA NESFÂRŞIT. Să vină la noi, crezând că aici găsesc popor de prostit şi „vacă de muls”???

Vom solicita televiziunii şi presei publice să facă lumină în acest caz. Poate, cine ştie, aflăm noutăţi în premieră.

Sursa citată: http://www.ispovednik-portal.com/oficialnye-dokumenty/informacionnoe-soobshchenie-ob-ocherednom-arhiereyskom-sobore-rossiyskoy-0

Arhiepiscopia “Bolşevicia”

Cu mai mulţi episcopi decât preoţi,

Vrea să vină-n România…

Pentru că în ţara lor,

N-au prostit bunul popor…

Articolul a fost încadrat de către administrator în categoria PAMFLET!

LOVITURI DATE BISERICII ORTODOXE DE STIL VECHI DIN ROMÂNIA

04/07/2011

LOVITURI DATE BISERICII ORTODOXE DE STIL VECHI DIN ROMÂNIA

Comentarii  la articolul „Împărtăşirea pe Stil Vechi” al Părintelui Ilarion Argatu

De Pr. Veniamin Ilie

Părintele Ilarion Argatu a fost unul dintre marii duhovnici ai Bisericii Ortodoxe Române – de stil nou – care s-a făcut cunoscut în toată ţara prin predicile sale, prin viaţa sa şi mai ales prin „facerea de minuni”, căci multă lume alerga orbeşte spre el, ca la un sfânt, pentru a dobândi izbăvire de boli, necazuri, etc. Când am auzit şi eu despre acest vestit „duhovnic”, eram încă în BOR. Nu cunoscusem adevărata Biserică. În mintea mea de atunci, am gândit că acest om nu are toate bune, întrucât cei ce-mi povesteau despre el, îl lăudau că ştie să „deschidă cartea” şi că „are mult har” în asta. Acum faptul este consumat, omul mort, toate s-au dus. Important este că niciodată nu mi-a fost pe plac fabrica comunistă de „mari duhovnici” care a odrăslit mulţime de „făcători de minuni BOR-ului.

Citind pe internet despre Stilul Vechi, să văd ce mai apare noi, am descoperit acest articol în care sunt scrise „îndemnurile” Părintelui Ilarion Argatu cu privire la „Împărtăşirea pe Stil Vechi”, în care face o mulţime de aberaţii, greşeli dogmatice şi scorneşte unele minciuni pe care alţii, care nu-s pe stil vechi, nu şi-ar da seama de ele. Nu vreau să fac din asta o luptă pentru apărarea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, ci doar a unui adevăr ce nu prea a fost criticat, din câte am văzut, ci foarte puţin. De aceea, dorinţa mea este să dau câteva comentarii complexe la falsele învăţături şi nebuneştile idei ale Părintelui Ilarion Argatu.

Pr. Ilarion Argatu: „Eu, am fost de vreo două ori pe la Slătioara, la centrul lor, să stau de vorbă cu cei mai mari şi chiar s-a întâmplat să călătoresc, odată, de Sf. Paşti, la Ierusalim, cu episcopul lor Silvestru. I-am îndemnat să revină sub ascultarea Sf. Sinod a Bisericii Ortodoxe Române. Dacă Glicherie a fost lipsit de minte, lipsit de smerenie şi supunere şi a făcut dezbinare şi despărţire, ieşind de sub ascultarea Bisericii, măcar ei de după el, să îndrepte această greşeală, să nu lase timpul să sape prăpastia şi mai mare, aşa cum s-a întâmplat cu Biserica de Apus sau Biserica Catolică, pentru că revenirea va fi din ce în ce mai imposibilă.”

Prăpastia cea mare a săpat-o de mult Sinodul Bisericii oficiale, nu numai prin schimbarea Calendarului, care a fost prima sapă dată în pământul de la temelia Bisericii, ci şi adoptarea numeroaselor eresuri cuprinse în ecumenism, slujirea cu ereticii, validarea/recunoaşterea tainelor ereticilor/schismaticilor, căsătoria mixtă (adică un ortodox şi un eretic), botezul prin stropire, raderea preoţilor, sodomizarea monahismului, scurtarea şi chiar desfiinţarea Posturilor Bisericeşti rânduite de Sfinţii Părinţi, etc. Acestea toate au dus la aşa-zisa neascultare a celor pe stil vechi faţă de Biserica Ortodoxă Română oficială, care de mult a căzut în erezie şi nu s-a ridicat deloc în aproape 100 de ani de acum. Anii au trecut, iar BOR-ul a evoluat în eres, din erezie spre erezie, abătându-se foarte mult de la Sfânta Predanie Ortodoxă. Acum, după atâţia ani, este o normalitate pentru majoritatea oamenilor să fie pe stil nou, atunci însă era o ruşine, căci reprezenta trădarea Ortodoxiei şi aplaudarea catolicismului – factorul generator al calendarului gregorian. Părintele Glicherie, în mărturisirea lui, a rămas necompromis şi lipsit de erezia neo-papistăşească, pentru că a întrerupt comuniunea liturgică şi nu s-a supus deciziilor eretice ale Sinodului BOR. Părintele Ilarion Argatu socoteşte neascultare acest fapt, ceea ce arată că acest „mare duhovnic” nu avea nici pe departe o pregătire pastorală şi noţiunile de drept canonic îi lipseau cu desăvârşire. Dacă ar fi citit Canonul 15 al Sinodului Local I-II din Constantinopol, ar fi ştiut că printr-o decizie a Sfinţilor Părinţi, sa dat libertatea nu numai clericilor, ci şi mirenilor, să se lepede de împreuna împărtăşire cu Sinodul sau cu Episcopul care săvârşeşte erezie, sau doar învaţă un neadevăr, pentru a rămâne Biserica vie şi nepătată, măcar prin „turma cea mică”, după cum o numeşte Mântuitorul, dacă marea majoritate s-ar duce după trădătorii Ortodoxiei. Aşadar, afirmaţia Părintelui Ilarion Argatu, ştim bine, este vicleană şi ascunde acest detaliu extrem de important pe care toţi comuniştii şi neo-calendariştii au evitat să-l pomenească, ca nu cumva să se vădească românilor că au fost înşelaţi.

Pr. Ilarion Argatu: „Le-am propus să meargă la Mitropolitul Moldovei şi să facă o înţelegere cu el, că sunt deschişi să revină sub ascultarea şi îndrumarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu condiţia ca: episcopii, preoţii, credincioşii, mănăstirile şi bisericile lor să rămână aşa pe stil vechi cum sunt astăzi şi nimic să nu se schimbe din administrarea şi organizarea pe care o au şi nu cred că nu ar fi găsit înţelegere, dimpotrivă, cu braţele deschise erau primiţi.”

Devreme ce aceştia s-au separat de slujirea cu cei ce au primit ereziile, este evident că până ce nu se vor îndrepta şi nu vor reveni la Ortodoxia adevărată, nu are cum să se plece cei de pe stil vechi unor eretici, mai mult decât Sfinţilor Părinţi. Mitropolia Moldovei s-a surpat singură prin primirea ereziilor neo-paistăşeşti şi prin slujirea în comun cu catolicii. Ar fi fost un compromis fatal propunerea lui Argatu pentru Mitropolitul Silvestru Onofrei. Prin intrarea în comuniune cu ereticii, ar fi şters cu buretele toată mărturisirea lor de până atunci, ceea ce era imposibil, întrucât Sfintele Canoane nu conteneau a se încălca în BOR, iar erezia propăşea pe zi ce trecea mai mult.

Pr. Ilarion Argatu: „La început s-au arătat încântaţi de părerea mea şi chiar apreciau că ar fi foarte bine, în felul acesta ar fi şi ei recunoscuţi de Patriarhia Ecumenică şi de Bisericile surori şi nu ar mai fi fost puşi în situaţia umilitoare de a fi consideraţi dezidenţi şi schismatici, însă, şi-au dat seama că nu Sf. Sinod ar fi fost cel mai greu de convins, ci pe proprii lor preoţi şi mai ales pe credincioşii pe care i-au înveninat şi îndoctrinat mereu cu argumente împotriva noastră: că preoţii noştri sunt spurcaţi, că anafora şi împărtăşania este spurcată, ş.a.m.d. Mi-au zis aşa: „ Ar fi bine să facem aşa cum ne-aţi sugerat, dar ce facem cu credincioşii noştri că ne omoară dacă aud!” Şi, uite aşa diavolul schismei îi ţin pe catolici cu mândria şi pe stilişti cu frica şi cu îndărătnicia.”

Aici vedem o mare minciună scornită de către acest „părinte duhovnic” al căruia zelotism lipsea cu desăvârşire. Niciodată credincioşii şi clericii ce au rămas pe stil vechi nu aveau cum să ceară să fie în comuniune cu Patriarhia, devreme ce ei fusese îndelung maltrataţi de comunişti şi de cei pe care-i trimiteau preoţii de pe stil nou, noaptea, la cei ce nu doreau să asculte de BOR şi să primească ereziile şi inovaţiile catolicismului, adoptate de Sinodul BOR. Argumentele din urmă cu privire la Preoţii de pe stil nou, sau anafura lor, sunt dea dreptul aberante, întrucât credincioşii pe stil vechi nu s-au îndepărtat de slujirea cu cei de stil nou din pricina anafurei acestora, ci pentru ereziile pe care le-au săvârşit prin schimbarea rânduielilor, apropierea de catolicism şi aderarea la ecumenism. Despre aceste adevăruri istorice, părintele Argatu continuă să tacă până în ziua în care a intrat în mormânt, mergând în faţa Dreptului Judecător cu minciuna pe buze şi cu sufletul în erezie, lipsindu-se de orice nădejde de mântuire, pentru că tot cel ce moarte în erezie, în păcatul acesta împotriva Sfântului Duh, se lipseşte de mântuire şi se învredniceşte de chinurile iadului.

 

_____________________

Articolul comentat a fost publicat în revista Pe treptele suirii către cer“, ediţia a 2 a, 2007.