17 Decembrie 1989

by

17 Decembrie 1989 – 17 decembrie 2009 două decenii de la revoluţia Română, şi nici acum nu se ştie dacă Nicolae Ceauşescu a fost împuşcat!

Cu 20 de ani în urmă, Timişoara era capitala revoluţiei din România. Aici aveau să-şi piardă vieţile numeroşi conpatrioţi Români, martiri ai neamului românesc, viteşi luptători pentru libertatea şi demnitatea poporului Român. Majoritatea victimelor revoluţiei au fost executate prin acţiunea criminală a miliţiei comuniste, transformată apoi în ceea ce este şi astăzi… Majoritatea criminalilor care au tras în poporul doritor de libertate au fost continuatorii „apărării” României de către „călcătorii de lege”, fapt dovedit prin atitudinile antice şi comuniste la care poliţia apelează în cazurile celor ce se pun rău cu legea. După ce au vehiculat zvonuri cum că armata a tras în popor, s-au adus probele necesare de către victimele aflate în viaţă şi s-a dovedit realitatea lucrurilor: miliţia şi anumiţi civili au fost cei ce au tras în oameni, cu excepţia câtorva nume de soldaţi din armata comunistă. După ce a fost elaborat filmul morţii Ceauşeştilor, miliţia a acţionat cu publicul larg, murind oameni între 7 ani şi cele mai mari vârste. Spun „după ce a fost elaborat” filmul morţii Ceauşeştilor, făcând referire la realitatea lucrurilor că Nicolae Ceauşescu nu a fost împuşcat, ci şi-a continuat viaţa probabil într-o ţară arabă. S-a ajuns la această concluzie după câteva scurgeri de informaţii secrete în urmă cu aproximativ 20 de ani. Informaţia s-a dovedit reală când, fica lui Nicolae Ceauşescu, pe nume real „Nicolae Ceauslogus”, a fost aflată moartă după ce a cerut dezhumarea părinţilor săi, neavând încrederea că ei sunt înmormântaţi acolo. Serficiile Secrete Române, spre deosebire de alte state, sunt foarte prost organizate încât s-a ajuns foarte clar la urechile poporului că revoluţia a fost gândită cu mult timp în urmă. Marele Maestru, Ion Iliescu, după ce a îndeplinit toate ordinele şi scopurile care le aveau KGB-iştii cu atragerea României în manipulare rusească, a organizat şi anumite puncte ale revoluţiei, deşi se ştia încă de câţiva ani buni că regimul „va fi înlăturat”, datorită multor compromisuri făcute către alte state. De pildă, datoria de 11 miliarde de dolari pe care i-a datorat altor state comunismul Românesc au fost investiţi în dezvoltarea oarecare a economiei româneşti, înainte ca poporul român să fie dus iarăşi în eroare de către guvernanţii săi.

România în continuare a rămas un stat manipulat de forţele bolşevice, avându-şi infiltraţii destui de mulţi printre membrii partidelor politice cu renume, ca „PeSeDe” şi nu numai. Nu prea se cunoaşte nici originile lui Ion Iliescu care, defapt, se trage dintr-o familie rusească, al cărui cap era Vasilii Ivanovici, bunicul său, care şi-a schimbat numele în jurul anilor 1900 în Iliescu, ducând în eroare populaţia că ar fi de origine română. Unul dintre cei 4 copii ai lui Vasilii Ivanovici a fost Alexandru Iliescu, care a putat noul nume schimbat al lui Ivanovici, tatăl său, iar acesta, împreună cu o femeie ce avea o diferenţă etnică de acesta… l-a zămislit pe Ion Iliescu, capul revoluţiei Române şi al căderii comunismului.

Rostul morţii celor aproape 4000 de români în timpul revoluţiei au fost un fel de joc de lumini. Cu adevărat oamenii şi-au pierdut vieţile, dar nu pentru că ar fi necesitat acest lucru, ci pentru a se îndeplini planul făcut cu câţiva ani în urmă de către cei ce au şi contribuit la „dărâmarea comunismului”, care defapt a fost un joc de motive şi interese politice pentru a mai scăpa din populaţia Română. De asemenea, comunismul a avut o funcţie destul de importantă în iniţiativele globaliste de a reduce numărul populaţiei, cele mai importante centre fiind: canalul Dunăre – Marea Neagră; închisoarea de la Aiud şi de la Piteşti, cât şi alte închisori. Cele mai multe vieţi au fost pierdute în lagărul de la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Asta pentru că populaţia omenirii, după concepţiile globaliştilor, a crescut foarte mult. (…)


%d blogeri au apreciat asta: