Începe Postul Naşterii Domnului

by

RÂNDUIALA POSTULUI NAŞTERII DOMNULUI

Iubiţi fraţi creştini,

Iată-ne aflaţi la începutul Postului premergător Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru, Iisus Hristos. Acest post este considerat „uşor”, întrucât în toate Sâmbetele şi Duminicile, precum şi în Sărbătorile însemnate, se dezleagă la peşte, iar în celelalte zile dezlegându-se la untdelemn, făcând excepţie în toate zilele de Luni, Miercuri şi Vineri, când se opreşte untdelemnul, pentru a da o importanţă mai deosebită acestor zile cu o simbolistică destul de importantă pentru Ortodoxie.

ISTORIC ŞI TIPIC

Postul Naşterii Domnului, este rânduit de Sfinţii Părinţi încă din secolul al IV-lea de la Naşterea Mântuitorului, după cum ne relatează Fericitul Augustin. Pentru a arăta cât de important este acest mare post din anul Bisericesc, Sfinţii Preacuvioşi Părinţi s-au adunat într-un Sinod la anul 1166, în zilele Patriarhului Luca al Ţarigradului şi s-a ţinut în Catedrala Sfânta Sofia, din Ţarigrad (sau Constantinopol). Atunci s-a decis ca Postul să dureze 40 de zile, lăsându-se sec în ziua de pomenire a Sfântului Apostol Filip (14/27 Noiembrie) iar a doua zi începe Postul Naşterii Domnului şi se sfârşeşte în ziua de 24 Noiembrie/6 Ianuarie), când este Ajunul Naşterii Domnului. După rânduiala Bisericească şi după Tipicul Sfântului Sava cel Sfinţit, întru această zi nu se face dezlegare la Peşte când cade Sâmbătă sau Duminică, ci se respectă regulile ajunării.

ÎNDRUMARE

Acest post, ca şi celelalte Posturi, sunt rânduite pentru ca noi, pravoslavnicii creştini din toate colţurile lumii, să luăm aminte la starea duhovnicească şi la căderile pe care le-am săvârşit cu firea în lunile anterioare, când nu am postit (decât Luni, Miercuri şi Vineri). Prin post, trebuie să înţelegem nu lepădarea doar de mâncărurile oprite (produsele din carne, lactate şi produse de origine animală), ci şi de la aşa-zişii înlocuitori ai acestora. Pe lângă înfrânarea pântecului, care este pricină a toată patima şi a tot întunericul, se cuvine să ne apropiem mai mult de rugăciune, de Metanii şi să revizuim starea comportamentului personal, părţile negative, interioare cât şi exterioare, astfel încât să nu ne tulbure nici o patimă când postim. Aceasta pentru că nu este deloc un post scurt şi pe care ar dori vrăjmaşii să-l trăim fără de roade, ci printr-acesta să ne folosim duhovniceşte, întâmpinând cu bucurie Sfântul Praznic al Naşterii Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru, IISUS HRISTOS, Dumnezeu şi Omul, care pentru mântuirea neamului omenesc s-a întrupat de la Preacurata Fecioară, Cela ce dimpreună cu Tatăl şi cu Fiul împreună era din veac şi până în veac.

Cu mulţumirea pentru smerenia Domnului, de a se naşte în ieslea cea săracă, înconjurat de modestie fără margini, pentru a noastră Mântuire, să străbatem cum se cuvine Postul acesta şi să ne întâlnim toţi, într-un gând şi într-un cuget, în ziua Naşterii Donului să rostim cu toţii cu evlavie şi cu bucurie: Hristos se Naşte, să-l slăvim cu laude!

Pr. Veniamin Ilie


%d blogeri au apreciat asta: