Istoria Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor Rusiei – CAPITOLUL 11: Organizarea Sinodului sub conducerea Mitropolitului Anastasie Gribanovsky

<<<Capitolul Anterior

În anul 1936, Mitropolitul Antonie (Khrapovitskz), simţindu-şi sfârşitul aproape, bătrân şi slăbit, în vârstă de 73 de ani, convoacă Sinodul ROCOR într-o şedinţă formată din toţi Episcopii ruşi din Europa, la care au participat şi comisii din alte ţări. În cadrul acestei întruniri Sinodale, Mitropolitul Antonie propune Sinodului să fie ales Mitropolitul Anastasie (Gribanovsky), fiind unul dintre cei mai activi Arhierei în perioada de după plecarea lor din Rusia, în exil.

1256295406_vrangel_pohorony_5

În ultimii ani ai vieţii sale, Mitropolitul Antonie nu a putut să se deplaseze singur, trecând la cele veşnice în 10 August 1936. În ultimele zile din viaţă ale Mitropolitului, Patriarhul Varnava a dorit să fie de nedespărţiţi. După trecerea la cele veşnice a Mitropolitului Antonie, întregul Sinod ROCOR a fost îndoliat. Fusese unul dintre Arhiereii care nu a cedat în faţa presiunilor bolşevicilor, trecând peste orice prigoană şi nedreptate făcută, atât din partea „bisericilor” nou-calendariste, cât şi din partea schismelor pe care acestea le fondau şi le formau cu multă ură împotriva acestuia. Cu toate acestea, Mitropolitul Antonie nu a purtat ură asupra nimănui. Această virtute a Mitropolitului am remarcato şi în momentul primirii în Sinod a Arhiepiscopului Teofan de Poltava, care cu câţiva ani în urmă îl criticase pe nedrept, într-un final cerându-şi iertare şi trecând sub ascultarea acestuia.

Înmormântarea a avut loc la 12 August 1936, fiind prezidată de Patriarhul Serbiei Varnava şi Mitropolitul Anastasie, noul întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor Rusiei.

Funeraliile Mitropolitului Antonie Khrapovitsky

Înmormântarea Mitropolitului Antonie Khrapovitsky

După trecerea la cele veșnice a Mitropolitului Antonie, Sfântul Sinod s-a întrunit, sub conducerea Mitropolitului Anastasie, care a fost mitropolit al misiunii Ruse din Ierusalim și Mitropolit de Chișinău. Acest Sinod a fost format din 13 Episcopi, 26 de preoți și 28 de mireni. Sinodul a adoptat mai multe hotărâri privind situația Ortodocșilor din Diaspora și a celor care rămăsese în Rusia, care erau strâmtorați și chinuiți fără de milă și cu cruzime de bolșevici, fiind dați spre moarte de însăși ierarhia dominată de bolşevici.

Mitropolitul Anastasie în anul 1938

Mitropolitul Anastasie în anul 1938

Mitropolitul Anastasie în anul 1940

Mitropolitul Anastasie în anul 1940

În cadrul Sinodului întrunit între 9/22 şi 11/24 Septembrie 1936, s-au hotărât următoarele:

„1. Sfântul Sinod al Episcopilor este format din patru părţi: Orientul mijlociu, Orientul îndepărtat, America de nord şi Europa de vest. Preşedintele Sfântului Sinod (Mitropolitul Anastasie) este ales (întâistătător) pe viaţă.

  1. Membrii Sfântului Sinod hotărăsc să trimită într-un an de zile, ierarhi care trăiesc în Europa, pentru regiunile America de nord şi Extremul Orient.
  2. Cu binecuvântarea Patriarhului Serbiei (Varnava), Sinodul Episcopilor rămâne în Sremsk Karloviț” [1].

În cadrul reuniunii Sfântului Sinod s-au dezbătut şi problema tipăririi unor cărţi de slujbă, teologice şi de învăţături duhovniceşte, pentru a combate şi preveni neregulile care se petreceau în lume la acea vreme. De asemenea, s-au hotărât ca Episcopii să facă vizite pastorale la toate Bisericile şi Mănăstirile din subordinea ROCOR, organizarea mai bună a clerului şi a episcopilor. Într-un cuvânt, Mitropolitul Anastasie a început să dezvolte în mod plăcut Biserica, iar noua formă de organizare a fost aplaudată de toţi Episcopii, preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Ruse din Diaspora, devenind mult mai uniţi în faţa potrivnicilor Ortodoxiei şi făcând progrese deosebite.

Capitolul următor >>>

[1] Extras din hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din Diaspora din Septembrie 1936.

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: