Istoria ROCOR – CAPITOLUL 2: Persecuţiile din Rusia şi emigrarea în Europa

<<<Capitolul anterior

În anul 1919, în oraşul Stavropole din Caucaz, a fost înfiinţată „Administraţie provizorie a Bisericii Ortodoxe Ruse din Sud-Estul Rusiei” preşedinte fiind Arhiepiscopul Novocherkaskului, Mitrofan (Simaşkevici) împreună cu Arhiepiscopul Dimitrie de Tavricesk şi Episcopul Arsenie (Smoleneţ). Aceştia pierduse legătura cu Patriarhul Tihon din cauza situaţiei tensionate ce avea loc din pricina prigoanei bolşevice şi erau nevoiţi să ia hotărâri în cadrul acestor Eparhii. Consiliul P.S.E.A.[1] se aduna o dată pe lună şi se întindea pe o perioadă de 3 – 4 zile, timp în care se luau hotărâri privind îmbunătăţirea vieţii duhovniceşti şi activităţii liturgice, educaţia teologică din facultăţi şi seminarii. Deşi Mitropolitul Mitrofan avea înaintata vârstă de 73 de ani, Protoiereul G. Savelsky, profesor universitar în cadrul PSEA. Reuşeşte să trimită un raport Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse menţionând: „Preşedintele nostru (adică Mitropolitul Mitrofan) a demonstrat liniştea (sufletească), seriozitate şi seriozitate, iar noi suntem plini de tot respectul sincer şi profund pentru dânsul. Membrii PSEA au luat hotărâri importante şi primordiale, având solidaritate şi încredere desăvârşită (în modul de a nu se trăda), fără a fi vorba de vre-o disensiune, în ciuda efortului intens şi a multelor pietre de poticnire” [2]

La sfârşitul lunii August a anului 1919 localitatea Tagarong a intrat sub presiunile aliaţilor polonezi. După ocuparea Galiţiei, Mitropolitul Kievului Antonie (Khrapovitsky) intră ca membru în PSEA de Sud-Est, în calitate Preşedinte de onoare. În menţionările sale, preotului G. Savelsky spune: „Intrarea Mitropolitului Antonie în PSEA nu a schimbat forma de organizare iniţială, păstrându-se în continuare cursul obişnuit”. Mitropolitul Antonie a fost nevoit să revină la Eparhiile lui din Kiev şi până în decembrie 1919, urmând să prezideze întrunirile abia la începutul anilor 1920.

Din cauza persecuţiilor, mulţi dintre clericii ruşi emigrau în Kuban. În Caucaz mai exista doar o Mănăstire ce cuprindea 120 de călugări. Persecuţiile nu se opreau, fapt pentru care şi aici începuse să fie presiuni mari din partea bolşevicilor. Astfel, mulţi au reuşit să fugă în Kiev, lăsându-l toate lucrurile acolo. Mare parte a refugiaţilor ajunsese la Kiev. Aici, Generalul A.I. Denikin alocă un milion şi opt sute de ruble comisiei PSEA pentru refugiaţii ruşi. Banii s-au folosit atât pentru susţinerea Bisericii, Preoţilor de mir şi a Călugărilor, adică 800.000 de ruble şi un milion pentru susţinerea familiilor refugiaţilor. Deşi treceau prin grele perioade de încercare, totuşi, PSEA găsea modalităţi de a nu lipsi poporul de o minimă nădejde.

În Ianuarie 1920 Arhiepiscopul Evloghie (Gheorghievsky) a convocat o întrunire a clericilor la care s-a discutat problema Kubanului, unde bolşevicii deveneau mult mai violenţi şi agresivi, precum în celelalte regiuni ale Rusiei. A doua întrunire a clerului acestei Eparhii a fost în oraşul Ecaterinodar, unde s-au stabilit sarcini misionare pentru fiecare dintre clerici. Au început să se facă activităţi misionare, trimiţând prin sate şi oraşe misionari bine pregătiţi din punct de vedere teologic pentru a susţine psihologic şi material poporul, căruia începea să-i lipsească ultima nădejde din cauza prigoanelor şi a crimelor bolşevice. Din nefericire, o mare parte a clericilor s-au temut să meargă în misiune prin sate, doar o mică parte având acest curaj, ştiind că riscul este destul de mare, având în vedere crimele pe care le făcea armata împotriva celor care încercau să îndemne poporul să opună rezistenţă bolşevismului. Printre clericii care au avut curajul să facă misiune pastoral-psihologică de susţinere a poporului de la sate, a fost preotul Gheorghe Shavelsky. Acesta mărturisea că majoritatea preoţilor din Kuban se temeau să opună rezistenţă şi se arătau indiferenţi faţă de presiunile politice. Evident, se temeau în principal pentru viaţa familiilor lor.

În sprijinul celor ce se opuneau bolşevismului era supranumita „armată albă” în care se înrolase şi protoiereul Gheorghe Shavelsky. Acesta amintea în memoriile sale că nu erau mai mult de 50 de preoţi din Kuban care să susţină activităţile de apărare a poporului. Era o totală dezorientare, teamă, crime la tot pasul, preoţii se temeau şi stăteau „nepăsători” în faţa criminalilor. Era o situaţie destul de dificilă. Dacă ar fi să facem o sinteză a evenimentelor, nu ne-ar ajunge toate cărţile din lumea întreagă. Într-adevăr, bolşevicii au fost una dintre cele mai criminale puteri politice după imperiul otoman. Dacă stăm să privim istoria, nici otomanii nu-şi cotropeau propriul popor, cum au făcut Lenin şi Stalin.

Rostov pe Don a fost asediat de armata roşie (bolşevică) la 8 Ianuarie 1920. PSEA şi-a pierdut majoritatea membrilor, rămânând doar Mitropolitul Antonie (Khrapovitsky) şi protoiereul Gheorghe Shavelsky. Acesta în cele din urmă, după înfrângerea trupelor de Denikin, este dus în Bulgaria. Arhiepiscopul Evloghie şi un număr mare de Episcopi din Biserica Ortodoxă Rusă, împreună cu credincioşi şi clerici părăsesc Rusia şi se refugiază în Europa. Până la sfârşitul anului 1920 mai bine de două milioane de credincioşi ruşi părăsesc Rusia şi se refugiază în Europa. Această emigrare a fost făcută în baza hotărârii[3] Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse în frunte cu Patriarhul Tihon, din pricina terorii instalate în Rusia.

Capitolul următor >>>

[1] Administraţie provizorie a Bisericii Ortodoxe Ruse din Sud-Estul Rusiei

[2] Portret intitulat „Gânduri despre Rusia” de P.N. Bodzilovici

[3] Hotărârea 362/7.20.11.1920

www.veniaminilie.wordpress.com

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: